Asociația Comunități Active pentru Democrație Participativă a elaborat Cursul online pentru cetățeni: monitorizarea achizițiilor publice locale. Cursul are drept scop informarea și abilitarea cetățenilor pentru participarea la procesele bugetare locale și la supravegherea achizițiilor publice locale.
Avem convingerea că implicarea cetățenilor în procesele bugetare locale este esențială dacă ne dorim ca prioritățile noastre să ajungă pe agenda autorităților publice locale, iar proiectele implementate să fie gestionate corect și eficient. Iar monitorizarea civică a procesului de achiziții publice contribuie la creșterea responsabilității și transparenței autorităților publice locale.
Cursul este alcătuit din 8 lecții cu o durată totală de 95 de minute.

Lecția 1. Ce este bugetul local și cum pot participa cetățenii în procesul bugetar local?

Autoare și vorbitoare: Cristina Sîrbu

Bugetul local este planul financiar al unei localități pe o anumită perioadă.
Cifrele și categoriile bugetului local arată care sunt prioritățile administrației și demonstrează tendințele de dezvoltare a satului, orașului sau raionului. De exemplu, analizând bugetul local, putem observa pe ce se va pune accent în următoarea perioadă infrastructură sau educație, ecologie sau programe sociale. Putem observa care parcuri sau scuaruri vor fi renovate, ce proiecte în domeniul energetic vor fi desfășurate și tot așa.
Bugetul este compus din toate veniturile și toate cheltuielile pe care le preconizează administrația unui sat, oraș, municipiu sau raion, timp de un an.

Bugetul este compus din venituri și cheltuieli. Veniturile bugetului local provin din mai multe surse. O bună parte din suma bugetului provine din impozitele și taxele pe care le achită locuitorii: impozitul pe venit sau pe bunuri imobile, taxe pentru drumuri, pentru certificate de urbanism și acte de construcție sau plăți pentru alte servicii prestate de primării.

Sursele de venit ale bugetelor locale sunt diverse: unele fonduri provin de la locuitorii localității sau raionului, altele din transferuri de la bugetul de stat sau granturi, și mai sunt și împrumuturi și credite contractate de către autorități.
Totuși, pentru o claritate mai mare, o să spunem că veniturile unui buget local se divizează în venituri generale și venituri colectate.

Venituri generale

La rândul lor, veniturile generale se împart în câteva categorii. Astfel avem: venituri proprii, defalcări, transferuri cu destinație generală sau specială și granturile.

  • Veniturile proprii sunt cele care se acumulează de la cetățeni, de exemplu:
    – impozite pe bunuri imobiliare;
    – taxa pentru patenta de întreprinzător;
    – impozitul pe venitul persoanelor fizice care activează în domeniul comerțului cu amănuntul;
    – impozitul privat;
    – taxele locale;
    – taxele speciale;
    – încasări din arendarea terenurilor publice, și tot așa.
  • Defalcările reprezintă transferurile, din impozitul pe venit al persoanelor fizice care locuiesc în localitatea sau în raionul respectiv.
    Pentru orașele sau municipiile care sunt și reședință de raion, de exemplu orașul Orhei, Edineț sau… Rezina, defalcările sunt în mărime de 50%. Pentru localitățile care nu sunt reședințe de raion, precum Trebujeni, Horodiște sau Micleușeni, defalcările sunt în mărime de 100%.
  • A treia categorie de venituri generale sunt transferurile cu destinație generală, adică iarăși transferuri din partea autorităților centrale, care însă nu fac parte din defalcările din impozitul pe venit.
  • Următoarele sunt transferurile cu destinație specială, care se diferențiază de categoria precedentă prin faptul că finanțează proiecte din categorii specifice:
    – Învățământul preșcolar, școlar, special și extrașcolar;
    – Infrastructura drumurilor publice locale;
    – Competențele suplimentare care au fost delegate autorităților locale de către Parlament sau Guvern;
    – Investițiile capitale;
    – Și alte măsuri speciale.
  • A cincea, și ultima categorie de venituri generale, sunt granturile pentru susținerea bugetului.

Veniturile colectate

Veniturile colectate, care este al doilea tip de venit care completează un buget, sunt granturi pentru proiecte finanțate din surse externe.

Veniturile bugetelor raionale și a unităților teritoriale autonome cu statut juridic special exclud majoritatea tipurilor de venituri proprii, principalele categorii fiind taxele pentru resurse naturale, impozitul privat și altele. De asemenea, defalcările de la impozitul pe persoanele fizice este de 25% (în cazul bugetelor raionale) și 100% (în cazul unităților teritoriale autonome cu statut special).
Veniturile bugetelor municipiilor Bălți și Chișinău presupun aceleași categorii de venituri de mai sus, cu excepția transferurilor cu destinație generală și cu condiția ca impozitul pe venit să fie redirecționat doar din contul persoanelor care locuiesc în orașul respectiv, Chișinău sau Bălți, fără a implica suburbiile.

Acum că ne-am lămurit cu veniturile, haideți să discutăm despre cum sunt cheltuiți banii.

Categoriile de cheltuieli sunt determinate de funcțiile și proiectele executivului pentru anul care urmează. Cheltuielile sunt efectuate în baza unei ordini anumite: în primul rând, cheltuielile pentru acoperirea datoriilor, apoi cheltuielile legate de personal și plăți sociale, urmând cheltuielile legate de resursele termoenergetice și, într-un final, cheltuielile din fondul de rezervă. Ordinea celorlalte plăți este stabilită de executiv, în baza proiectelor preconizate pentru perioada respectivă. Și totuși, ce se întâmplă cu bugetul?

Ciclul de viață a bugetului cuprinde mai multe etape. Durata și perioada etapelor sunt reglementate în timp prin Legea finanțelor publice locale.

1. Elaborarea proiectului de buget

Executivul (adica primaria, la nivel local, sau guvernul, la nivel central) trebuie să prezinte Proiectul de buget pentru examinare și aprobare până pe data de 20 noiembrie a fiecărui an. Proiectul de buget este un document complex constituit din:

  1. proiectul deciziei
  2. anexele care includ indicatorii financiari
  3. anexe cu privire la veniturile și cheltuielile preconizate
  4. nota informativă, cu informații de bază a propunerii de buget, justificarea repartizării resurselor financiare, date cu privire la doi ani bugetari precedenți și estimări pentru minimum doi ani ulteriori.

2. Examinarea și aprobarea bugetului

Examinarea și aprobarea bugetului are loc până pe 10 decembrie cel târziu și se face în două lecturi.

  • În prima lectură, sunt examinați indicii de bază: venituri și cheltuieli, soldul bugetar, sursele de finanțare, plafonul datoriilor și garanțiilor.
  • În a doua lectură, proiectul de buget este examinat și votat pe articole sau, după caz, per ansamblu.
    În cazul în care bugetul nu este aprobat cu cel puțin 3 zile de la expirarea anului bugetar, este necesară aplicarea unui buget provizoriu, pe care se vor baza autoritățile până la aprobarea bugetului anual propriu-zis.

3. Corelarea bugetului cu legea bugetară anuală

La cel mult 30 de zile de la publicarea legii bugetului de stat, trebuie să aibă loc corelarea bugetului local cu prevederile noii legii . Astfel, bugetul local trebuie să fie „ajustat” conform reglementărilor bugetului de stat. În caz contrar, transferurile cu destinație generală din bugetul de stat la bugetul local sunt suspendate.

4. Executarea bugetului

Bugetul local este executat, adică veniturile sunt încasate și apoi cheltuite conform unui plan prestabilit. Prioritate au cheltuielile pentru acoperirea datoriilor localității sau a raionului. Următoarele sunt cheltuielile legate de personal și ajutoare sociale, apoi cele cu privire la resursele termoenergetice și, într-un final, cheltuielile din fondul de rezervă. Ordinea efectuării celorlalte plăți este stabilită de către conducătorul instituției, fie acesta primar sau primară, președintă/e de raion etc.

5. Raportarea și controlul bugetar

Raportarea privind executarea bugetului are loc semianual, pe 9 luni ale anului și la completarea executării bugetului. Rapoartele semianuale sunt prezentate la ședința consiliului sătesc, orășenesc, municipal sau raional. Raportul anual cu privire la executarea bugetului pe anul precedent trebuie să fie elaborat până pe 15 martie, iar până pe 1 aprilie trebuie examinat și aprobat de același consiliu.

Bugetul local afectează direct cetățenii și este unul printre cele mai importante documente adoptate de autoritățile locale. Deși Legea privind finanțele publice locale nu menționează expres necesitatea de a consulta cetățenii în etapele ciclului bugetar, aceștia au dreptul să se implice atât prin oferirea unor propuneri de îmbunătățire, cât și prin monitorizarea activității autorităților.

Cetățenii pot participa la următoarele etape ale procesului bugetar:

  1. Elaborarea proiectului de buget – solicitând proiectul de buget, participând la consultări sau cerând organizarea acestora și oferind propuneri de îmbunătățire;
  2. La examinarea și adoptarea bugetului cetățenii se pot implica participând la ședința aleșilor locali, inclusiv cu un discurs la începutul acesteia;
  3. În timpul executării bugetului, cetățenii pot monitoriza cheltuielile efectuate de autorități, în particular dacă ele sunt conforme și sunt efectuate transparent. În caz contrar, cetățenii pot solicita transparență din partea autorităților, conform Legii privind accesul la informație și Legii privind transparența în procesul decizional. În unele localități, cetățenii se pot implica direct în executarea bugetului propunînd sau promovând proiecte pentru propria comunitate prin intermediul mecanismului de Buget Civil. Acesta este un instrument prin care primăria alocă fonduri pentru implementarea ideilor propuse de cetățeni.
  4. La etapa de raportare și control bugetar cetățenii se pot implica participând la ședințele consiliului local la care sunt prezentate rapoartele intermediare, solicitând informații detaliate privind rapoartele respective și făcând publice neregulile, atunci când acestea sunt depistate.

Bugetul localității determină cursul de dezvoltare al acesteia și formulează prioritățile autorităților, pentru următorul an. Uneori, prioritățile autorităților nu corespund neapărat cu prioritățile locuitorilor. Spre exemplu, autoritățile ar dori renovarea unor drumuri sau monumente decorative, pe când locuitorii și-ar dori investirea fondurilor în școlile și grădinițele din localitate.

Alteori, fondurile sunt cheltuite pe proiecte prioritare pentru cetățeni, însă în lipsă de transparență. De exemplu, autoritățile investesc sume mari de bani în repararea unor drumuri sau a unei instituții de învățământ, ca să se afle mai apoi despre costuri exagerate sau legăturile funcționarilor cu cei care efectuează lucrările.

Conform Legii privind transparența în procesul decizional, autoritățile sunt obligate să consulte cu cetățenii proiectele care pot avea un impact social, economic sau de mediu. Proiectul de buget local este un asemenea document. Considerând termenul de prezentare a proiectului de buget (20 noiembrie), autoritățile locale ar trebui să înceapă organizarea consultărilor cu aproximativ o lună înainte prin publicarea întregului document: bugetul, anexele, nota informativă etc. În cazul în care autoritățile nu publică documentele sau nu-și arată intenția de a organiza consultări, cetățenii pot cere acest lucru printr-o solicitare expediată primăriei. Conform Legii privind accesul la informații, autoritățile sunt obligate să răspundă solicitărilor în termen de 15 zile lucrătoare. Este important totuși ca orice demers către autorități să fie făcut din timp, astfel încât să fie posibilă o analiză mai detaliată a documentului și oferirea unor îmbunătățiri care ar putea să fie implementate de autorități.

În cazul în care executivul nu ține cont de propunerile cetățenilor, acestea pot fi adresate și organului reprezentativ și deliberativ – precum este consiliul local, raional sau municipal. Propunerile pot fi adresate direct consilierilor sau fracțiunilor din care aceștia fac parte.

Monitorizarea executării bugetului poate fi efectuată de fiecare cetățean, urmărind paginile de informare ale autorității locale și/sau solicitând informații cu privire la proiectele desfășurate și comparându-le cu Bugetul aprobat. Decizia prin care a fost aprobat bugetul și, inclusiv, o copie a bugetului aprobat cu tot cu anexe și notă informativă trebuie să fie publicate pe pagina web a autorității locale.

În cazul analizei bugetelor care au fost deja executate, se pot utiliza rapoartele semestriale, la 9 luni și anuale de executare, comparându-le cu Bugetul aprobat. Un alt instrument de analiză este Baza de date a finanțelor publice BOOST, care, la moment, conține date dezagregate pentru toate nivelurile bugetare pentru perioada 2005-2019. Totuși, un dezavantaj al acestui instrument este că sursa de date este actualizată cu cel puțin un an după încheierea anului bugetar, astfel încât există o întârziere în vizualizarea datelor.

Implicarea cetățenilor în ciclul de viață al unui buget local este esențială dacă ne dorim ca prioritățile noastre să ajungă pe agenda autorităților publice locale, iar proiectele implementate să fie gestionate corect și eficient.

Lecția 2. Achizițiile publice locale: specificul, categoriile, pragurile de achiziții

Autor și vorbitor: Andrei Cebotari

O achiziţie publică constituie procurarea, prin intermediul unui contract de achiziție publică, de bunuri, de lucrări sau servicii de către autoritățile și instituțiile publice de la operatorii economici selectați de acestea, indiferent dacă bunurile, lucrările sau serviciile sunt destinate sau nu unui scop public.

Principalul cadru legal în Republica Moldova care reglementează procedurile de achiziții publice este Legea nr. 131 din 03 iulie 2015 privind achizițiile publice.

Achizițiile publice pot fi divizate în 3 categorii:

  1. achiziții publice de valoare mică;
  2. cererea ofertelor de prețuri;
  3. licitații deschise.

Diferența dintre tipuri de achiziții publice pe care le-am enumerat mai devreme constă în pragurile financiare (în lei, fără TVA) aplicate pentru fiecare categorie în parte.

1. Achizițiile publice de valoare mică:

  • pentru contractele de achiziţii publice de bunuri şi servicii, altele decât cele menționate la lit. c) – până la 200.000 lei;
  • pentru contractele de achiziţii publice de lucrări – până la 250.000 lei;
  • pentru contractele de achiziții publice care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice – până la 400.000 lei.

2. Cererea ofertelor de prețuri:

  • pentru contractele de achiziţii publice de bunuri şi servicii – de la 200.000 până la 800.000 lei;
  • pentru contractele de achiziţii publice de lucrări – de la 250.000 până la 2.000.000 lei.

3. Licitație deschisă:

  • pentru contractele de achiziţii publice de bunuri şi servicii – de la 800.000 lei;
  • pentru contractele de achiziţii publice de lucrări – de la 2.000.000 lei.

 

De menționat că legislația interzice expres divizarea achiziţiei prin încheierea de contracte de achiziții publice separate, în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie publică decât procedura care ar fi fost utilizată în cazul în care achiziţia nu ar fi fost divizată.

Spre exemplu, dacă urmează a fi procurate materiale de construcție pentru o grădiniță în sumă de 1.000.000 de lei, pentru această achiziție urmează, în mod obligatoriu, să fie aplicată procedura de licitație deschisă. Este interzisă divizarea acestei achiziții în 7 contracte de valoare mică (spre ex. 6 x 150.000 MDL și 1 de 100.000 MDL) pentru a evita licitația deschisă.

Excepţie constituie achiziţia de bunuri şi servicii sezoniere, care impune încheierea unor contracte separate pe diferite perioade de timp. Adică, pentru această categorie de produse este permisă divizarea contractelor de achiziție publică. În acest caz, planificarea contractelor de achiziţii publice se efectuează pentru fiecare perioadă în cadrul căreia vor fi livrate bunurile sau prestate serviciile.

Potrivit pct. 10 din Regulamentul cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziții publice, drept bunuri sezoniere se consideră produsele alimentare, iar servicii sezoniere sînt considerate serviciile de alimentare şi serviciile de transport aerian de călători.

Orice persoană care are sau a avut un interes în obținerea unui contract de achiziție publică și care consideră că în cadrul procedurilor de achiziţie publică un act al autorităţii contractante a vătămat un drept al său, în urma cărui fapt a suportat sau poate suporta prejudicii, este în drept să conteste actul respectiv la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor.

În cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, pînă la soluţionarea fondului cauzei, poate să dispună suspendarea procedurii de achiziţie publică.

Monitorizarea civică a procesului de achiziții publice oferă cetățenilor activi un set de instrumente – organizare comunitară, monitorizarea achizițiilor publice și a bugetelor locale, transparența Autorităților Publice Locale (APL) – pentru ca aceștia să poată participa activ și informat în procesul decizional la nivel local.

În acest fel activiștii locali vor contribui la creșterea implicării civice în localitățile lor, la creșterea responsabilității și transparenței autorităților publice locale, la stimularea participării cetățenilor în procesul decizional local.

Activismul civic este cel mai bun exemplu de democrație permanentă. În alte exerciții de participare democratică, la alegeri, de exemplu, mergi să votezi o dată la 4 ani. Însă atunci când faci activism civic, votezi în fiecare zi pentru comunitatea în care vrei să trăiești.

Lecția 3. Cum obținem informații despre achizițiile publice de valoare mică?

Autor și vorbitor: Andrei Cebotari

În cadrul monitorizării achizițiilor publice, o mare parte a informațiilor despre licitațiile deschise le putem găsi în acces liber pe platformele web ale instituțiilor sau autorităților publice sau pe cea a Agenției Achiziții Publice.
În cazul achizițiilor publice de valoare mică sau a cererilor de ofertă, informațiile despre acestea de regulă nu sunt publicate nicăieri (autoritățile contractante pot publica aceste informații pe paginile sale web, însă nu sunt obligate să o facă), dar asta nu înseamnă că cetățenii nu pot avea acces la aceste date. Mai jos vom prezenta pașii pe care îi parcurgem pentru a obține informația necesară despre achizițiile publice de valoare mică de la instituțiile sau autoritățile publice.

Dreptul la informație este un drept constituțional de bază al cetățenilor. În conformitate cu art. 34 din Constituția Republicii Moldova dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.  

Principalul cadrul legal normativ care reglementează dreptul la informație este Legea nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație. Din informațiile de interes public fac parte informațiile cu privire la achizițiile publice. Cetățenii au tot dreptul să ceară autorităților publice locale și centrale informații detaliate despre cum sunt cheltuiți banii publici, iar autoritățile au obligația să pună la dispoziția cetățenilor informația neîntârziat și imediat ce datele vor fi disponibile pentru a fi furnizate.

Este important de reținut că solicitarea de informație nu este o petiție.

Pentru a fi examinată, o solicitare de informație trebuie să întrunească următoarele caracteristici:

  1. informația solicitată să fie clar formulată;
  2. informația depusă fizic să fie semnată olograf, iar cea expediată prin mail să fie semnată electronic;
  3. solicitarea să conțină datele de identificare ale solicitantului de informație (numele/prenumele, numărul de telefon, adresa fizică sau electronică).

Descarcă un model de solicitare de informații despre achizițiile publice locale de valoare mică.

Principalele diferențe dintre o solicitare de informație și o petiție sunt următoarele:

Refuzul unei autorități publice de a pune la dispoziție informații de interes public sau oferirea unui răspuns cu date vădit eronate, atrage după sine răspundere contravențională. Astfel, conform art. 71 al Codului Contravențional – încălcarea intenţionată a dispoziţiilor legale privind accesul la informaţie (spre exemplu: refuzul de a prezenta informația sau tergiversarea oferirii unui răspuns) se sancţionează cu amendă de la 900 la 1.500 de lei, iar prezentarea, la solicitare, a unui răspuns cu date vădit eronate se sancţionează cu amendă de la 1.350 la 1.650 de lei aplicată persoanelor cu funcţie de răspundere. Organul responsabil de aplicarea acestor sancțiuni este Inspectoratul General al Poliției (inclusiv Inspectoratele de Poliție teritoriale din raioane).

Constituţia fixează dreptul fiecărei persoane de a avea acces la orice informaţie de interes public, iar autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Prin urmare vă încurajăm să vă exercitați pe deplin acest drept pentru o informare promptă și corectă privitor la treburile statului.

Descarcă un model de scrisoare către Inspectoratul de Poliție în cazul refuzului autorității publice să răspundă la solicitarea de informații.

 

Lecția 4. Cum obținem informații despre achizițiile publice de valoare mare?

Autor: Andrei Cebotari / Vorbitoare: Cristina Sîrbu

Atunci când vorbim de achiziții de valoare mare, avem în vedere achizițiile publice care depășesc suma de 800.000 lei (pentru bunuri şi servicii), și 2 milioane (fără TVA) (pentru  lucrări).
Informațiile despre achizițiile publice de valoare mare pot fi găsite cu ușurință pe mai multe platforme online, cum ar fi:

  • www.tender.gov.md;
  • www.mtender.gov.md;
  • www.achiziții.md;
  • www.etender.gov.md;
  • www.e-licitatie.md;
  • www.yptender.md.

Împreună, vom încerca să verificăm cum funcționează sistemul de stat mtender.gov.md, platforma tender.gov.md, platforma etender.gov.md și cum putem obține informația necesară accesînd acest sistem de date.

Pe mtender.gov.md putem accesa un șir de informații despre achizițiile publice, cum ar fi:

  • Date deschise – care oferă acces la instrumente pentru o analiză rapidă a achizițiilor, dar și informații despre achizițiile publice raportate la o serie de aspecte, de exemplu: date despre autoritatea contractantă; descrierea obiectului achiziției; detalii despre procedură, informații complementare privind fluxurile de lucru electronice, documentația de atribuire, informații despre procedura de contestare etc;
  • Contracte atribuite, adica REGISTRUL contractelor de achiziții publice încheiate cu agenții economici și raportate de autoritățile publice. Printre informațiile disponibile despre contractele încheiate, putem găsi lista ofertelor electronice primite, rezultatele evaluării ofertei câștigătoare, anunțul de atribuire a contractului, darea de seamă privind procedura de achiziție publică etc;
  • Lista de interdicții – adica lista agenților economici care timp de 3 ani, din diverse motive, NU au dreptul să participe la procedurile de achiziții publice.
  • Cadrul legislativ – respectiv legile care reglementează domeniul achizițiilor.

Dacă accesăm compartimentul „Buletinul Achizițiilor Publice”, putem găsi informațiile despre achizițiile care ne interesează aplicând diverse filtre. Spre exemplu, dacă ne interesează o procedură anumită o putem căuta după:

  • numărul unic de identificare a procedurii;
  • denumirea cumpărătorului;
  • perioada de atribuire a contractului șa.m.d..

În alte cazuri, dacă cunoaștem mai multe detalii și vrem să facem o căutare mai țintită, putem aplica mai multe filtre la un loc. De exemplu: denumirea autorității contractante împreună cu sectorul de activitate, și obiectul contractului de achiziții (numit și CPV).

Haideți să încercăm împreună să identificăm și să analizăm o achiziție publică concretă, spre exemplu o achiziție cu privire la serviciile de canalizare în raionul Rezina. Vom selecta în filtrele de căutare la compartimentul „Raionul cumpărătorului” – localitatea Rezina, iar la cuvintele cheie vom scrie „canalizare”. În total am găsit 125 de achiziții efectuate în domeniul canalizării în raionul Rezina. Vom selecta una dintre ele aleatoriu pentru a vedea ce informație putem accesa despre această achiziție pe platforma mtender.

Am selectat procedura de achiziție privind „efectuarea lucrărilor de construcție a traseului de canalizare din străzile Decebal și Dacia din or. Rezina”.

Accesând procedura, aflăm mai multe informații despre achiziție, cum ar fi: planul de achiziții; anunțul de participare; procedura de contestare; ofertele electronice; evaluarea ofertelor; atribuirea contractului și tot așa mai departe.

Dacă intrăm la compartimentul „Anunț de participare” găsim toată informația despre descrierea achiziției, valoarea estimată a acesteia (fără TVA), durata contractului, caietul de sarcini – (adica cerințele pe baza cărora agenții economici ticluiesc oferta), pe care-l și găsim gata de descărcare în format .PDF etc.

La compartimentul „Evaluarea ofertelor” putem urmări care au fost agenții economici care au aplicat și ofertele acestora, precum și OFERTA CÂȘTIGĂTOARE. În dreptul ofertelor care  nu au fost admise din anumite motive este însemnul REFUZAT, iar oferta câștigătoare are însemnul „CÂȘTIGĂTORUL”. Celelalte oferte, care au fost admise la licitație, însă nu au fost suficient de  competitive pentru a câștiga, au însemnul „în așteptare”.

Dacă vrem să facem cunoștință cu pachetul de documente depuse de ofertant apăsăm pe semnul agrafei, aflată pe rândul cu denumirea companiei ofertante. Acum ar trebui să apară o fereastră nouă, cu lista documentelor disponibile. De obicei, printre principalele tipuri de documente accesibile sunt:

  • certificatul privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public naţional;
  • oferta agentului economic, care răspunde la toate cerinţele minime obligatorii solicitate;
  • oferta financiară însoţită de deviz etc.

Transparența reprezintă un principiu fundamental în cadrul achizițiilor publice. În continuare vom reda un exemplu despre cum putem verifica transparența unei licitații publice. Drept speță vom lua achizițiile publice efectuate de SRL „Rodicons”.

Primul pas este să verificăm dacă operatorul economic are DREPTUL să participe la licitații publice. În acest sens, accesăm site-ul Agenției Achizițiilor Publice www.tender.gov.md, selectăm compartimentul „transparența” și apoi „LISTA DE INTERDICȚIE”. Ulterior indicăm denumirea  companiei și apăsăm pe butonul „aplicare”. În rezultat vedem că operatorul economic SRL „Rodicons” are INTERDICȚIE de a participa la procedurile de achiziție publică pentru perioada 16.07.2019 – 16.07.2022, pentru „prezentarea actelor false în cadrul procedurilor de achiziție publică”.

Conform art. 19 alin. (3) lit. i) din Legea nr. 131/2015 , autoritatea contractantă ARE OBLIGAȚIA DE A EXCLUDE din procedura de atribuire a contractului de achiziţii publice ORICE ofertant sau candidat care este inclus în LISTA DE INTERDICȚIE a operatorilor economici. Art. 25 alin. (2) din aceeași lege, ne spune că lista de interdicţie a operatorilor economici este întocmită, actualizată şi întreținută în formă electronică de către Agenţia Achiziții Publice.

Dar haideți să verificăm dacă SRL „Rodicons” a reușit totuși să fie desemnat câștigător la licitații publice în perioada când acesta avea aplicată interdicție. Prin urmare accesăm din nou site-ul Agenției Achizițiilor Publice www.tender.gov.md, selectăm compartimentul „transparența” și apoi „contracte atribuite”. Motorul de căutare ne permite să găsim contractele atribuite în urma licitațiilor publice în baza  mai multor filtre: numărul procedurii, operatorul economic, autoritatea contractantă, obiectul achiziției, data documentului etc.

Dacă e să ne întoarcem la verificarea noastră despre activitatea SRL „Rodicons” în perioada de interdicție, observăm că ultimul contract atribuit acestui agent economic a avut loc pe data de 11.07.2019, fiind atribut de către Direcția Generală Locativ-Comunală a Consiliului municipal Chișinău și având o valoare de 267 699,45 MDL, pentru Reparația capitală a unor blocuri de locuințe din sectorul Buiucani. Totuși, contractul a fost atribuit cu 5 zile până la aplicarea interdicției asupra agentului economic. Respectiv, nu putem pretinde că aici ar fi avut loc vreo abatere legală.

Totuși, observăm și că în perioada 11.12.2019 – 09.12.2020 au fost încheiate acorduri adiționale de majorare sau de prelungire a termenului unor lucrări, perioadă în care agentul economic avea deja interdicția de a participa la procedurile de achiziție publică. Observăm că toate cele  4 acorduri au același număr de procedură – 16/01788, în 3 cazuri fiind încheiate acorduri de prelungire a termenului de executare a contractului fără să fie modificată suma acestuia, iar în 1 caz a avut loc încheierea unui acord adițional de majorare a sumei contractului cu 279 215,53 MDL.

Pentru a afla detaliile acestui contract, accesăm platforma www.etender.gov.md. 

Pentru a afla detaliile acestui contract, copiem numărul procedurii, accesăm Registrul de Stat al Achizițiilor publice: www.etender.gov.md, introducem numărul copiat în căsuța – „Număr procedură”, și obținem detaliile despre acest contract de achiziție publică.

Astfel,  aflăm că acest contract a fost atribuit la data de 16.09.2016, cu sumă de 26 356 997,48 lei, operatorului economic SRL „Rodicons” de către Direcția Generală Locativ-Comunală a mun. Chișinău pentru modernizarea platformelor pentru colectarea deșeurilor menajere.

Prin urmare, în aceste cazuri observăm că nu a avut loc atribuirea unui NOU contract, ci în 3 cazuri a fost doar EXTINS termenul de executare a contractului atribuit la 16.09.2016, perioadă în care agentul economic NU avea interdicția de a participa la procedurile de achiziție publică, iar în al 4-lea caz a fost încheiat un acord adițional de majorare a contractului cu suma de 279 215,53 MDL.

Vom încerca să analizăm legalitatea acestei acțiuni prin prisma prevederilor legale.

Atât art. 25 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice1 cât și pct. 20 din H.G. nr. 1418/2016  NU prevede careva restricții sau interdicții cu privire la încheierea acordurilor adiționale cu operatorii economici în cazul în care la momentul încheierii contractului de achiziții, operatorul economic nu era inclus în lista de interdicție.

Totodată, ce ține de acordul adițional de majorare a contractului cu suma de 279 215,53 MDL, art. 76 alin. (7) pct. 1) lit c) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice1, prevede că contractele de achiziţii publice pot fi modificate, FĂRĂ organizarea unei noi proceduri de achiziție, atunci cînd  orice majorare a preţului contractului reprezentând valoarea bunurilor/lucrărilor sau serviciilor suplimentare nu depăşește 15% din valoarea contractului iniţial. Astfel, reieșind din faptul că valoarea contractului inițial, încheiat la data de 16 septembrie 2016 era în sumă de – 26 356 997,48 MDL, suma cu care a avut loc majorarea contractului – 279 215,53 MDL, constituie circa 1,06% din suma inițială, ceea ce este sub pragul de 15% enunțat de lege. Prin urmare nu a fost necesară organizarea unei noi proceduri de achiziție publică, la care operatorul economic deja nu ar fi putut  participa fiind în lista de interdicție.

Astfel, deși inițial părea că încheierea unor acorduri adiționale cu un operator economic aflat pe lista de interdicție ar constitui o ilegalitate, în cazul dat vedem că aceasta s-a produs în conformitate cu prevederile legale.

Acum, haideți să încercăm să depistăm dacă există un potențial CONFLICT DE INTERESE la atribuirea contractului sus menționat, către compania „SRL Rodicons” de către Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a mun. Chișinău.

Pe platforma www.idno.md putem găsi informația necesară despre TOATE companiile din Republica Moldova. Pentru a afla mai multe detalii despre un agent economic, e suficient să cunoaștem una dintre următoarele informații: denumirea companiei sau numele și prenumele fondatorului/ administratorului sau adresa juridică sau IDNO-ul, adica Codul fiscal, al companiei.

Dacă introducem denumirea companiei S.R.L. „Rodicons”, aflăm că fondatoarea și administratoarea companiei SRL „Rodicons” este Rodica Roșcovan.

În conformitate cu Legea Nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale , pentru a evita conflictele de interese în raporturile de muncă, angajații instituțiilor de stat  trebuie să publice anual declarațiile de avere și interese personale, unde, pe lângă averile și interesele SALE personale, declară și cele ale membrilor familiei, precum și a concubinului sau a concubinei. Toate aceste declarații sunt publice și pot fi accesate pe site-ul Autorității Naționale de Integritate.

Pentru a vedea documentele respective, trebuie să facem următoarele:

  1. accesăm site-ul www.ani.md
  2. selectăm „Portalul Declarațiilor”, aflat pe partea dreaptă a ecranului. Astfel, deschidem baza de date a declarațiilor de avere și interese.
  3. Pentru a găsi declarațiile de avere potrivite, în mod obligatoriu trebuie să introducem câteva informații: scriem numele și/sau prenumele persoanei căutate, selectăm perioada (anul/anii) pentru care căutăm declarația și selectăm tipul de declarație, alegând una din cele 3 opțiuni: declarație de interes personal, declarația de venit sau declarație de avere și interese personale. Dacă suntem în căutarea declarației pentru perioada de până la anul 2015, trebuie să selectăm mai întâi declarația de venit și, ulterior, cea de interes personal, deoarece în perioada respectivă acestea se depuneau separat.

Prin urmare dacă dorim să aflăm dacă vreun membru al familiei fondatoarei și administratoarei companiei SRL „Rodicons” – Rodica Roșcovan, a deținut o oarecare funcție la Direcția Locativ-comunală în anul 2017 – când a fost atribuit contractul de achiziție, introducem în filtrul de căutare numele de familie al administratoarei – Roșcovan, selectăm anul 2017 și tipul declarației – de avere și interese personale. Filtrul de căutare ne dă 8 persoane cu numele de familie Roșcovan, care ar fi deținut funcții publice în anul 2017. Însă, nici una din ele nu ar fi activat în cadrul Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău.

Dacă am fi depistat vreo persoană care ar fi activat în cadrul autorității contractante, ar fi trebuit să deschidem declarația de avere. Dacă ar exista un  conflict de interese (cu agentul economic, sau dacă concubinul/concubina ar fi deținut cote părți la operatorul economic care a câștigat licitația), la pct. II din declarație ar fi fost indicat salariul pe care membrul familiei l-ar fi încasat de la acel operator economic, iar la pct. VI și VIII ar fi fost indicată cota-parte pe care o deține membrul familiei sau însuși funcționarul, în cadrul acelei entități comerciale.

Putem face acest exercițiu și invers. Astfel, am putea căuta conflictele de interese începând de la membrii echipei de lucru care au fost responsabili de organizarea, desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică şi atribuirea contractelor. Pașii rămân aceeași.

Astăzi am vorbit despre platformele online unde putem găsi informații despre achizițiile publice de valoare mare și am analizat tipul de informații care pot fi accesate. Spre exemplu informațiile despre operatorii economici care participă în cadrul procedurilor de achiziții publice, documentele de participare la concurs, dar și, declarațiile de venit și interese personale a funcționarilor publici din cadrul autorităților contractante. Toate astea ne vor permite să monitorizăm obiectiv și echidistant procedurile de achiziții publice.

Lecția 5. Stegulețele roșii: riscuri de fraudă și corupție în achizițiile publice

Autor: Andrei Cebotari / Vorbitoare: Cristina Sîrbu

Pe parcursul monitorizării procesului de achiziții publice pot apărea mai mulți factori de risc sporit bazat pe conceptul „stegulețelor roșii”. Stegulețele roșii reprezintă un sistem de monitorizare a transparenței achizițiilor publice pentru societatea civilă, care cuprinde un șir de factori de risc care necesită a fi monitorizați pentru a stabili corectitudinea și legalitatea desfășurării procedurii de achiziție publică.

Cele mai frecvente practici de ocolire a cadrului legal în procedurile de achiziții publice sunt:

  • divizarea achizițiilor publice pentru a aplica o altă procedură de achiziție publică (spre ex. în loc să fie făcută o licitație deschisă pentru achiziții de bunuri în valoare de 900.000 de lei, se divizează lotul în 6 contracte de valoare mică în sumă de 150.000 MDL, unde autoritatea contractantă, evitând procedura de licitație deschisă, de sinestătător poate selecta operatorii economici pentru contractele de valoare mică);
  • aranjarea achiziției publice prin ajustarea caietului de sarcini cu specificații înguste adaptate sub un singur ofertant;
  • conflict de interese dintre funcționarul public responsabil de achiziția publică și ofertant (conflictul de interese);
  • ofertanți asociați (ofertanții care au aplicat sunt asociați între ei spre ex. fondatori comuni, adrese juridice comune etc…);
  • ofertanți fictivi (doar un singur ofertant are caietul de sarcini care corespunde cerințelor, pe când ceilalți ofertanți sunt slabi pregătiți având drept scop de a mima un proces corect de achiziție publică favorizând să câștige un anumit ofertant).

În cele ce urmează, vom cerceta un studiu de caz în baza răspunsului Autorității Publice Locale privind executarea contractelor de valoare mică.

În acest sens, am expediat o solicitare de informații către reprezentanții Administrațiilor Publice Locale, în care am solicitat copia rapoartelor privind executarea contractelor de achiziții publice de valoare mică. Ca speță vom selecta raportul privind executarea contractelor de achiziții publice de valoare mică din comuna Sîngereii Noi, raionul Sângerei.

Observăm că Primăria com. Sîngereii Noi a încheiat mai multe contracte cu aceeași agenți economici în loc să încheie un singur contract, astfel încât:

  • S.A. „Incomlac” a beneficiat de 5 contracte de valoare mică în sumă totală de 282.119,6 MDL;
  • S.R.L. „Baguette” a beneficiat de 5 contracte de valoare mică în sumă totală de 286.782,11 MDL;
  • Î.I. „P.M. Bodnari”a beneficiat de 3 contracte de valoare mică în sumă totală de 430.412 MDL.

Conform art. 76 alin. (1) din Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice , autoritatea contractantă nu are dreptul să divizeze achiziţia prin încheierea de contracte de achiziții publice separate în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie publică decît procedura care ar fi fost utilizată în conformitate cu prezenta lege în cazul în care achiziţia nu ar fi fost divizată.

Prin urmare, autoritatea contractantă va desfășura o singură procedură de achiziție pe parcursul anului bugetar, după caz, prin împărțirea achiziției în loturi.

Reținem că, achizițiile publice de valoare mică se atribuie pentru contractele de achiziţii publice de bunuri şi servicii până la 200.000 lei. Pentru contractele de achiziţii publice de bunuri şi servicii de la 200.000 până la 800.000 lei se aplică procedura de „cererea ofertelor de prețuri”.

Astfel, la prima vedere s-ar părea că primăria com. Sîngereii Noi ar fi încălcat prevederile legale privind efectuarea procedurii de achiziție publică, întrucât pentru a evita procedura de – „cererea ofertelor de prețuri”, ar fi divizat contractele de achiziție în scopul aplicării procedurii de achiziție – „contract de valoare mică”, prin care autoritatea contractantă alege de sinestătător agentul economic cu care va încheia contractul de livrare a bunurilor.

Însă această prevedere are totuși o excepție. Excepţie constituie achiziţia de bunuri şi servicii sezoniere, care impune încheierea unor contracte separate pe diferite perioade de timp. Astfel potrivit pct. 10 din Regulamentul cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziții publice , drept bunuri sezoniere se consideră produsele alimentare, iar servicii sezoniere sînt considerate serviciile de alimentare şi serviciile de transport aerian de călători.

Însă acest fapt trebuie să fie mai degrabă o excepție decât o normalitate, prin urmare încheierea mai multor contracte de către o autoritate contractantă cu unul și același agent economic pentru livrarea produselor alimentare, trebuie să fie bine argumentată și justificată. Ori autoritatea contractantă poate încheia un singur contract, aplicând procedura de achiziție publică necesară, ca ulterior acele bunuri să fie livrate în loturi separate conform unui și aceluiași contract.

Prin urmare analizând perioadele de timp pentru care au fost încheiate contractele, observăm că acestea au fost încheiate pentru diverse perioade și corespunde cerințelor legale, deși unele din ele trezesc anumite suspiciuni. Spre exemplu lotul sub nr. 13 din tabelul de mai sus, suma achiziției este de 197.376,40, ceea ce este la limita contractelor de valoare mică – 200.000 MDL, fapt care ar putea trezi anumite suspiciuni că suma a fost indicată la limită pentru a putea aplica procedura de contract de valoare mică, evitând cererea ofertelor de prețuri, care ar fi fost necesară dacă valoarea bunurilor procurate depășea suma de 200.000 MDL.

În caz că tipul de bunuri furnizate ar fi fost altele decât produse alimentare, această divizare ar fi constituit o încălcare a legislației privind achizițiile publice.

În continuare vom încerca să identificăm posibile conflicte de interese în cadrul procesului de achiziții publice. Drept speță vom lua răspunsul Primăriei or. Telenești cu privire la realizarea achizițiilor publice de valoare mică.

Din răspunsul oferit, observăm din start câteva suspiciuni. Din nou găsim un agent economic cu care au fost încheiat 6 contracte similare pentru procurarea produselor alimentare în valoare totală de 366.439 MDL, pentru care la fel s-ar fi putut încheia un contract unic în baza cererilor de ofertă, oferind o transparență mai mare acestei achiziții.

Totodată observăm două achiziții de valoare mică de lucrări care depășesc suma de 250.000 MDL, pragul maxim pentru care se pot aplica contractele de valoare mică.

La pct. 33 din acest tabel observăm că a fost încheiat un contract de valoare mică cu S.A. „Drumuri Orhei” în sumă de 298.966,12 MDL (cu doar 1034 MDL mai puțin decât pragul de transparență, pentru care s-ar fi aplicat procedura de achiziție publică – cerere de oferte) pentru reparația și plombarea gropilor, deși pentru această sumă era necesară aplicarea procedurii cererea ofertelor de prețuri.

O situație similară o vedem și la pct. 31 din tabel, unde a fost încheiat un contract de valoare mică în sumă de 288.709,33 MDL cu S.R.L. „NISIP-SI” pentru lucrări de întreținere a drumurilor. La acest caz ne vom opri și vom încerca să aflăm dacă există vreun conflict de interese, și care ar fi fost motivul că Primăria or. Telenești nu a aplicat procedura de achiziție necesară pentru acest caz.

Analizând toate achizițiile de valoare mică, observăm că S.R.L. „NISIP-SI” a mai încheiat un contract de valoare mică cu primăria or. Telenești în sumă de 198.989 MDL (pct. 22 din tabel). Această sumă este la limita contractelor de valoare mică (200.000 MDL), fapt care de asemenea trezește suspiciuni că suma a fost indicată la limită, pentru a putea aplica procedura de contract de valoare mică, evitând cererea ofertelor de prețuri.

Un prim pas pentru a depista un potențial conflict de interese este de a stabili cine sunt proprietarii/beneficiarii efectivi ai agentului economic și dacă aceștia au legături directe cu factorii de decizie din cadrul autorității contractante.

Baza de date a tuturor persoanelor juridice din Republica Moldova o putem găsi pe platforma online www.idno.md. Astfel accesând compania S.R.L. „NISIP-SI” aflăm că această companie a fost fondată în anul 2000 de către 2 persoane: Istratii Vitalie și Străjescu Nicolae, ambii deținând cote-părți egale în companie, ultimul fiind și administratorul companiei.

Ulterior vom încerca să aflăm dacă fondatorii companiei dețin funcții publice sau sunt angajați ai primăriei or. Telenești. Pentru asta vom accesa portalul declarațiilor de venit de pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI), unde putem găsi orice persoană cu funcție publică după nume și prenume, și îi putem accesa declarația de avere și interese personale.

Astfel accesăm site-ul ANI – www.ani.md, apoi accesăm portalul declarațiilor din partea stângă a paginii.

În filtrul de căutare selectăm obligatoriu anii pentru care dorim să căutăm declarația, iar pentru declarațiile din 2016 – prezent, la tipul declarației selectăm obligatoriu: Declarație de avere și interese personale. În urma căutării, pentru numele Istratii Vitalie nu găsim vreun rezultat, iar pentru numele Strajescu Nicolae găsim că este un asemenea consilier local în satul Verejeni, r-l. Telenești.

Accesând declarația de avere și interese personale ne convingem că acesta este într-adevăr fondatorul și administratorul companiei. Pentru anul 2020 acesta a declarat un venit în valoare de 117.486 MDL de la compania S.R.L. „NISIP-SI”.

Lecția 6. Procedura de atribuire a contractelor de achizitii publice

Autor: Andrei Cebotari / Vorbitoare: Cristina Sîrbu

Prin achiziție publică ne referim la procedura de procurarea a unor bunuri/servicii/lucrări de către o autoritate contractantă de la un operator economic.
Autoritatea contractantă, adică instituția care dorește să procure bunurile sau serviciile, este cea care trebuie să stabilească criteriile pentru fiecare procedură de achiziție în parte, criteriile de selecție și verificare, dar și setul de documente – în funcție de specificul achiziției, pe care trebuie să le prezinte agenții economici pentru a putea participa la achiziție și a fi eligibili.

La stabilirea criteriilor de selecție și calificare, autoritatea contractantă este obligată să respecte principiul proporționalității și nivelul cerințelor minime pe care ofertanții trebuie să le întrunească. Prin urmare, criteriile de selecție și calificare care au fost specificate în anunțul de participare trebuie să coincidă exact cu cele prevăzute în documentaţia de atribuire.

Etapele procedurii de atribuire sunt următoarele:  

  1. Depunerea ofertelor;
  2. Deschiderea, examinarea, evaluarea și compararea ofertelor;
  3. Comunicarea deciziei grupului de lucru;
  4. Atribuirea contractului de achiziții publice;

Autoritatea contractantă fixează data și ora limită până când pot fi depuse ofertele. În cazul în care ofertanții cer clarificări suplimentare privind  documentația de atribuire, autoritatea contractantă poate PRELUNGI perioada de depunere a ofertelor, respectând însă termenii legali.

Autoritatea contractantă are obligația de a deschide, examina, evalua și compara ofertele primite. Deschiderea acestora are loc la data și ora limită specificată de autoritatea contractantă sau la data și ora limită după prelungirea termenului inițial. Ofertanţii sau reprezentanţii acestora au dreptul să participe la deschiderea ofertelor, cu excepția cazului cînd ofertele au fost depuse prin sistemul SIA „RSAP” . Denumirea şi datele de contact ale fiecărui ofertant a cărui ofertă se deschide, documentele de calificare şi costul ofertei vor fi făcute publice la deschidere. La această etapă, grupul de lucru nu va lua nicio decizie cu privire la respingerea sau desemnarea ofertei câștigătoare. Etapele de examinare, evaluare și compararea a ofertelor au loc FĂRĂ participarea ofertanților sau a altor persoane neautorizate.

La etapele de examinare, evaluare și comparare a ofertelor, autoritatea contractantă are dreptul să solicite ofertantului DOAR  explicații cu privire la clarificarea ofertei sau careva acte justificative adiționale. Autoritatea NU poate admite careva modificări a ofertei, inclusiv a prețului acesteia, pentru a face ca oferta să corespundă unor cerințe căror inițial nu corespundea.

Trebuie să cunoaștem că la deschiderea și evaluarea ofertelor, grupul de lucru va întocmi OBLIGATORIU un proces-verbal. Neîntocmirea proceselor-verbale de deschidere şi evaluare a ofertelor în cadrul procedurilor de achiziţii publice duce la  răspundere contravențională .

Până la finalizarea evaluării, autoritatea contractantă nu are dreptul să divulge ofertanților sau altor persoane, informații privind examinarea, evaluarea şi compararea ofertelor.

Evaluarea ofertelor se finalizează atunci când este desemnat câștigătorul sau se decide anularea procedurii. Decizia de atribuire sau de anulare trebuie expediată Agenției Achiziții Publice  cel târziu la data informării despre rezultatele procedurii. Neexpedierea, în termenele stabilite, se sancționează conform legii .

În perioada între adoptarea deciziei și intrarea în vigoare a contractului de achiziție, autoritatea contractantă are dreptul de a anula decizia cu reluarea procedurii de evaluare. Următoarele motive pot fi întemeiate pentru anulare (dacă au fost stabilite după adoptarea deciziei ):

  • ofertantul nu îndeplinește cerințele de calificare și selecție;
  • oferta nu corespunde cerințelor expuse în documentația de atribuire;
  • s-a constatat comiterea unor acte de corupţie, acte conexe actelor de corupţie sau fapte coruptibile confirmate printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă a instanţei de judecată.

Câștigătorii contractului sunt cei cu oferta cea mai avantajoasă. Contractul se încheie pentru întreaga sumă atribuită unei achiziţii pe an, în baza planului de achiziţie și în limita alocațiilor aprobate.

Încheierea contractului cu câștigătorul trebuie să aibă loc cel târziu la 3 zile lucrătoare de la emiterea deciziei.

Este interzis, la momentul încheierii contractului de achiziţii publice, modificarea unor elemente ale ofertei câștigătoare, impunerea de noi cerinţe ofertantului câștigător sau implicarea oricărui alt ofertant decât cel care a prezentat oferta cea mai avantajoasă.

Termenul de executare, stabilit inițial în documentația achiziției,  este menționat și  în contract. Acesta se va calcula în baza complexității achiziţiei, cantitatea subcontractată anticipat şi timpul real solicitat pentru producerea, stocarea şi transportarea bunurilor de la punctele de furnizare sau pentru prestarea serviciilor.

Contractul de achiziţii publice se încheie strict între autoritatea contractantă şi ofertantul a căror ofertă a fost desemnată câștigătoare.

Contractele de achiziții publice pot fi încheiate numai DUPĂ trecerea mai multor termene:

  • 11 zile de la data transmiterii comunicării prin SIA „RSAP” privind rezultatul procedurii de atribuire – în cazul în care valoarea estimată, este egală cu sau mai mare decât:
    a) 2 300 000 de lei pentru procurarea bunurilor şi serviciilor;
    b) 90 000 000 de lei pentru lucrări;
    c) 13 000 000 de lei  pentru servicii sociale și alte servicii specifice.
  • Totodată, trebuie să treacă și 6 zile de la transmiterea informației privind rezultatul procedurii de atribuire, prin SIA „RSAP”– în cazul în care valoarea, este mai mică decât cifrele enumerate anterior.

Contractele de achiziții publice care sunt încheiate ÎNAINTE de împlinirea termenelor prevăzute mai sus – SUNT ANULATE.

Autoritatea contractantă, este obligată să excludă din cursă orice ofertant sau candidat care:

  1. a fost condamnat în ultimii 5 ani, prin hotărârea definitivă și irevocabilă a unei instanţe judecătoreşti, pentru participare la activităţi ale unei organizaţii sau grupări criminale, pentru corupţie, pentru fraudă şi/sau pentru spălare de bani, pentru infracțiuni de terorism sau infracțiuni legate de activități teroriste, finanțarea terorismului, exploatarea prin muncă a copiilor și alte forme de trafic de persoane.
    Excluderea ofertantului se aplică și atunci când persoana condamnată  este membru al organului de administrare, de conducere sau de control al companiei ofertante sau are putere de reprezentare, de decizie sau de control în cadrul acesteia.

  2. a fost condamnat, în ultimii 3 ani, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă a unei instanţe judecătoreşti, pentru o faptă care a afectat etica profesională sau pentru comiterea unei greşeli în materie profesională;

  3. a comis o abatere profesională, care îi pune la îndoială integritatea, lucru care trebuie să fie demonstrat de autoritatea contractantă  și care presupune excluderea pe o perioadă de maximum 3 ani de la încălcare);
  4. se află în proces de insolvabilitate ca urmare a hotărârii instanței judecătoreşti (excepție fiind dacă autoritatea contractantă stabilește că acesta este capabil să execute contractul, conform Legii insolvabilității);

  5. nu a achitat impozitele, taxele şi contribuţiile de asigurări sociale obligatorii în Republica Moldova sau în ţara în care este stabilit (excepție când ofertantul beneficiază legal de eşalonarea obligaţiilor de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale ori de alte facilităţi);

  6. a prezentat informaţii false sau nu a prezentat informaţiile solicitate de către autoritatea contractantă (interdicția fiind pe o perioadă de maximum 3 ani de la încălcare));

  7. a încălcat obligațiile în domeniul mediului, muncii și asigurărilor sociale, lucru care trebuie să fie demonstrat de autoritatea contractantă (interdicția fiind pe o perioadă de maximum 3 ani de la încălcare);

  8. a încheiat acorduri care vizează denaturarea concurenței, lucru care trebuie constatat  printr-o decizie a organului abilitat și care presupune, la fel ca în cazurile precedente, excluderea pe o perioadă de maximum 3 ani de la încălcare);

  9. se află în conflict de interese care nu poate fi remediat prin prevederile legale;

  10. nu respectă regimul de incompatibilități prevăzute de legislație;

  11. este inclus în Lista de interdicţie a operatorilor economici. Lista tuturor operatorilor economici care au interdicția de a participa la procedurile de achiziție publică, poate fi accesată pe site-ul Agenției Achiziții Publice: www.tender.gov.md

    Astfel, dacă intrăm pe site-ul tender.gov.md, e suficient să apăsăm pe „Transparența” și acolo vom găsi Lista de interdicție. În Lista de interdicție, găsim informații despre denumirea operatorului economic, datele administratorului și fondatorului companiei (care deasemenea nu pot participa la procedurile de achiziție public), data înscrierii și perioada până când se aplică interdicția, precum și motivul acesteia.

Lecția 7. Particularitățile de monitorizare a lucrărilor la nivel local

Autor: Andrei Cebotari / Vorbitoare: Cristina Sîrbu

Conform legii cu privire la achizițiile publice, un contract de achiziții de lucrări, este acel contract care include următoarele: construcții, pregătirea șantierelor, demolări de clădiri, lucrări de construcții complete sau parțiale, lucrări de instalații, închirierea de echipament de construcție sau demolare etc.

Deși atât contractele de achiziții de lucrări, cât și cele de bunuri și servicii, sunt reglementate de același cadru normativ legal, acestea se deosebesc printr-un șir de proceduri specifice aplicate

În cadrul achizițiilor publice de lucrări, există o serie de proceduri specifice aplicate, cum ar fi:

  • Aplicarea diferitor praguri de atribuire a contractelor de achiziții publice (prețul nu include TVA):
  1. Contracte de valoare mică:
    – până la 200 000 MDL pentru bunuri și servicii;
    – până la 250 000 MDL pentru lucrări;
  2. Cereri de oferte:
     – de la 200 000 – 800 000 MDL pentru bunuri și servicii;
    – de la 250 000 – 2 000 000 MDL pentru lucrări.
  3. Licitații publice (obligația publicării anunțului de intenție):
    – de la 800 000 MDL pentru bunuri și servicii;
    – de la 2 000 000 MDL pentru lucrări.

  • Pentru efectuarea lucrărilor, autoritatea contractantă nu are dreptul să divizeze achiziţia prin încheierea de contracte de achiziții publice separate în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie publică decât procedura care ar fi fost utilizată în conformitate cu legea în cazul în care achiziţia nu ar fi fost divizată. La rândul său, pentru achiziţia de bunuri şi servicii sezoniere (produse și servicii alimentare, servicii de transport aerian de călători) există o excepție, care permite încheierea unor contracte separate pe diferite perioade de timp;
  • Praguri diferite pentru care autoritatea contractantă are dreptul să nu ceară operatorului economic garanţie pentru ofertă:
    – până la 800 000 MDL pentru bunuri și servicii;
    – până la 2 000 000 MDL pentru lucrări. 

Mai jos vom prezenta lista de documente care sunt necesare a fi prezentate pentru a fi eligibil operatorii economici și a putea participa la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică de lucrări. Aceasta conţine formularele destinate, pe de o parte, să faciliteze elaborarea şi prezentarea ofertei şi a documentelor care o însoţesc şi, pe de altă parte, să permită grupului de lucru examinarea şi evaluarea rapidă şi corectă a tuturor  ofertelor depuse.

Formular

Denumirea

F3.1

Scrisoare de înaintare – scrisoare prin care operatorul economic își anunță intenția de a participa la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări.

F3.2

Împuternicirea (de la caz la caz) – actul prin care operatorul economic împuternicește legal autorizat o persoană să semneze documentele din cadrul ofertei pentru şi în numele operatorului economic.

F3.3

Formularul ofertei – formularul care oferă detaliile cu privire la oferta de lucrări înaintată de către operatorul economic (perioada de executare a lucrărilor, prețul etc).

F3.4

Garanția pentru ofertă – Scrisoare de garanție bancară pentru participare cu ofertă la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică.

F3.5

Graficul de execuție – graficul în care operatorul economic va executa lucrările (acesta poate fi împărțit pe luni/trimestre și va conține gradul de finisare a lucrărilor pe fiecare perioadă separată).

F3.6

Declarație de neîncadrare în situațiile ce determină excluderea de la procedura de atribuire, ce vin în aplicarea art. 18 din Legea nr. 131 din 03.07.2015 – declarație pe propria răspundere, sub sancţiunea excluderii din procedura de achiziţie publică şi sub sancţiunile aplicabile faptei de fals în acte publice, că operatorul economic nu se află în situaţia prevăzută la art. 18 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (în ultimii 5 ani nu a fost condamnată prin hotărâre definitivă a unei instanţe judecătoreşti pentru participarea la activităţi ale unei organizaţii sau grupări criminale, pentru corupţie, fraudă şi/sau spălare de bani). Totodată, operatorul economic declară că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în fiecare detaliu şi înţelege că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor, orice documente doveditoare de care dispun).

F3.7

Declarația privind conduita etică și neimplicarea în practici frauduloase și de corupere – declarație, potrivit căreia nici unul dintre angajaţii, companionii, agenţii, acţionarii, consultanţii, sau partenerii operatorului economic sau rudele sau asociaţii săi – nu este în relaţii care ar fi putut considerate ca un conflict de interese în prezenta achiziție publică de lucrări; nu au fost angajate în practici de corupere, escrocherie, complotare, constrângere sau alte practici anticoncurenţiale în procesul pregătirii ofertei din cadrul prezentei licitaţii.

Totodată, operatorul economic își asumă responsabilitatea că în legătură cu procedura respectivă de achiziție şi cu orice contract care, eventual, va fi adjudecat ca rezultat al acesteia, nu au fost, nici nu vor fi efectuate nici un fel de plăţi către angajaţii, companionii, agenţii, acţionarii, consultanţii, partenerii săi sau rudele lor, care sunt implicate în achiziţia publică, implementarea contractului şi aprobarea plăţilor contractuale în numele autorităţii contractante.

F3.8

Formularul informativ despre ofertant – adresa juridică, codul fiscal, datele de contact, adresele filialelor, cifra de afaceri anuală a ofertantului și alte detalii relevante despre acesta.

F3.9

Declaraţie privind obligaţiile contractuale faţă de alţi beneficiari – obligaţiile contractuale pe care le are operatorul economic faţă de alţi beneficiari (denumirea beneficiarilor, natura obligațiilor contractuale, suma obligațiilor contractuale etc).

F3.10

Declarație privind experiența similară – experiența pe care a avut-o la executarea lucrărilor similare, calitatea pe care a avut-o (antreprenor sau antreprenorul general (lider de asociaţie), antreprenor asociat, subantreprenor etc), valoare contractului, perioada de executare etc.

F3.11

Declarație privind lista principalelor lucrări executate în ultimul an de activitate – informații despre principalele lucrări executate în ultimele 12 luni (calitatea antreprenorului, valoarea contractului/lucrărilor, perioada de execuție, data semnării procesului verbal de execuție a lucrărilor etc).

F3.12

Declarație privind dotările specifice, utilajul şi echipamentul necesar pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului – denumirea/cantitatea principalelor utilaje, echipamente, mijloace de transport, baze de producţie (ateliere, depozite, spaţii de cazare) şi laboratoare propuse de ofertant ca necesare pentru executarea lucrării, rezultate în baza tehnologiilor pe care el urmează să le adopte.

F3.13

Declarație privind personalul de specialitate şi/sau a experţilor propus/propuşi pentru implementarea contractului – informația cu privire la personalul de specialitate propus pentru implementarea contractului (diriginți de șantier, maiștri în construcții, specialiști), detalii despre studiile acestora, vechimea în muncă, numărul și denumirea lucrărilor similare executate etc.

F3.14

Lista subcontractanților și partea/părțile din contract care sunt îndeplinite de către aceștia – Numele şi adresa subantreprenorilor, activităţile ce urmează să le execute, valoarea acestora, % din valoarea contractului ce urmează să le execute etc.

F3.15

Informație privind asocierea – informația cu privire la asocierea în vederea participării la procedura de adjudecare a executării obiectivului de investiţie.

F3.16

Avizul Inspecției de Stat în Construcții – Avizul care conține informaţii rezultate din documentele întocmite cu ocazia controalelor efectuate de Inspecţia de Stat în Construcţii cu privire la lucrările generale şi similare executate și în curs de executare din ultimii 3 ani care au fost înregistrate din vina exclusivă a antreprenorului (cazuri de neconformitate sau defecte care au condus la refaceri parţiale sau totale ale lucrărilor; cazuri în care neconformităţile au afectat lucrările de consolidare a terenului de fundaţie, a fundaţiilor şi a structurii de rezistenţă; cazuri de accidente tehnice, prin încălcarea normelor tehnice şi a legislaţiei în vigoare privind calitatea lucrărilor; cazuri de respingeri sau amânări de recepţii preliminare etc).

Drept exemplu vom monitoriza oferta operatorului economic desemnat învingător pentru lucrările de reparare a drumurilor publice locale din or. Sîngerei (selectiv). Valoarea totală a reparării drumurilor urma a fi – 4 100 239.21 MDL, această procedură fiind împărţit în 5 loturi. Din cei 4 ofertanți, câștigătorul final a fost desemnată Societatea pe Acțiuni „Drumuri Bălți”.

Inițial, accesăm platforma: mtender.gov.md, setăm – Buletinul Achizițiilor Publice, și selectăm licitația care ne interesează, utilizând parametrii necesari în filtrele de căutare.

La compartimentul „Evaluarea ofertei câștigătoare”, în dreptul oricărui ofertant care a participat la procedura de achiziție publică (indiferent dacă acesta a fost sau nu desemnat câștigător), putem accesa tot setul de documente depus, care sunt necesare a fi prezentate pentru a fi eligibil operatorii economici și a putea participa la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică de lucrări (menționate mai sus).

Astfel, din setul de documente depus de către operatorul economic desemnat învingător pentru lucrările de reparare a drumurilor publice locale din or. Sîngerei (N.b. nu mereu numele documentului coincide cu conținutul, pentru asta trebuie deschise și verificate toate documentele anexate, pentru a ne convinge că sunt corecte și conforme), putem afla mai multe informații.

  • Operatorul economic este în măsură să demonstreze o cifră de afaceri anuală (media ultimelor 3 ani – 125 550 184,00 MDL), care dovedește capacitatea operatorului de a gestiona contractul de lucrări atribuit în prezenta procedură de achiziție publică, după cum urmează (din formularul F3.7).

 

  • Operatorul economic dispune de suficiente utilaje și echipamente necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de achiziție publică, prezentând lista acestora, specificând care sunt luate în arendă și care sunt în proprietatea companiei (conform formularului F3.11).

  • Operatorul economic are angajat personalul de specialitate necesar pentru implementarea contractului, oferind detalii despre studiile acestora, vechimea în muncă, numărul și denumirea lucrărilor similare executate etc. (conform formularului F3.12).

  • Operatorul economic a oferit informația necesară cu privire la principalele lucrări similare care au fost executate de către el în ultimele 12 luni (conform formularului F3.10).

  • Numărul membrilor personalului de conducere ale operatorului economic pe parcursul ultimilor trei ani a fost următorul: 2017 – 4 persoane; 2018 – 4 persoane; 2019 – 5 persoane;
  • Operatorul economic nu va utiliza capacitățile altor entități pentru a satisface criteriile de selecție prevăzute de contractul de achiziție publică de lucrări, și nu intenționează să subcontracteze vreo parte din contract cu alți operatori economici, urmând să-l execute pe deplin de sinestătător;
  • Acesta nu a participat în activitatea unei organizații criminale, fraude economice și corupție, infracțiuni teroriste sau infracțiuni legate de activitățile teroriste, spălări de bani sau finanțarea terorismului, exploatări prin munca copiilor și altor forme de trafic de persoane (în cazul în care acestea au fost dovedite prin decizia definitivă și irevocabilă a instanței de judecată);
  • Operatorul economic și-a onorat obligațiile cu privire la plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale în conformitate cu prevederile legale în vigoare în Republica și este în măsură să furnizeze un certificat cu privire la plata impozitelor sau să furnizeze informații privind onorarea obligațiilor fiscale;
  • Operatorul economic nu este înscris în lista de interdicție a operatorilor economici;
  • Operatorul economic nu a încălcat obligațiile în domeniul mediului, în domeniul social și/sau în domeniul muncii, în ultimii 3 ani (se dovedește a fi contrariul doar în cazul în care aceasta au fost dovedit prin decizia definitivă și irevocabilă a instanței de judecată);
  • Operatorul economic nu este în situația de insolvabilitate sau de lichidare a activității antreprenoriale ca urmare a unei hotărârii judecătorești, activele acestuia nu sunt administrate de un lichidator sau de o instanță, și nu sunt suspendate;
  • Acesta nu a încheiat acorduri cu alți operatori economici care au ca obiect denaturarea concurenței, fapt constatat prin decizie a organului abilitat în acest sens;
  • Operatorul economic nu se află într-o situație de conflict de interese care nu poate fi remediată;
  • El nu a fost condamnat, în ultimii 3 ani, prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greșeli în materie profesională;
  • Acesta este în măsură să furnizeze declarații bancare sau, după caz, dovezi privind asigurarea riscului profesional în conformitate cu cerințele din documentația de atribuire.

 

 

 

Lecția 8. Model de raport de monitorizare

Autor: Andrei Cebotari / Vorbitoare: Cristina Sîrbu

Prezentăm un model de monitorizare a achizițiilor publice locale, care presupune o structură minimă, dar care poate fi completat la necesitate și cu alte compartimente. Puteți descărca modelul în format word  și lucra direct pe el.
Pentru mai multă claritate și inspirație, am folosit acest model pentru monitorizarea achizițiilor publice realizate de primăria Rezina în anul 2020. Găsiți acest raport mai jos.

           Acronimele

(Utilizăm forma prescurtată a denumirilor de instituții, procedurilor de achiziții, registrelor de stat etc, care se întâlnesc des în raportul de monitorizare, spre exemplu: Agenția Achiziții Publice – AAP; Registrul de Stat al Achizițiilor Publice – RSAP etc).

Indicăm platformele online și sursele deschise care vor fi utilizate pentru monitorizarea procesului de achiziții publice (spre ex. tender.gov.md; idno.md; e-licitatie.md etc) precum și cadrul legal normativ care reglementează procedurile de achiziții publice, și de care ne-am condus la monitorizarea acestora (spre ex. Legea nr. 131/2015; HG 987/2018; HG 1419/2016 etc).

Informații generale despre Autoritatea Publică Locală monitorizată

Bugetul total alocat pentru desfășurarea achizițiilor publice în perioada de monitorizare; numărul contractelor de valoare mică; numărul procedurilor de achiziții publice; alte informații relevante.

Constatări privind transparența

Descrierea în ce măsură sunt accesibile informațiile pe pagina web a primăriei (planul anual de achiziție; darea de seamă anuală privind realizarea achizițiilor publice de valoare mică; raportul anual cu privire la monitorizarea contractelor de achiziție publică; apeluri publice de invitare a societății civile pentru participarea la monitorizarea procesului de achiziții publice etc).

Informații despre achizițiile de valoare mică

Identificăm dacă toate achizițiile de valoare mică au fost desfășurate conform cadrului legal și nu au depășit pragurile maxime stabilite pentru această procedură de achiziție publică (pînă la 200.000 MDL pentru bunuri și servicii; până la 250.000 MDL pentru efectuarea lucrărilor).

Identificăm operatorii economici cu care s-a încheiat mai mult de 1 contract de valoare mică și verificăm dacă nu a avut loc divizarea achiziţiei prin încheierea de contracte de achiziții publice separate în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie publică decât procedura care ar fi fost utilizată în conformitate cu legea în cazul în care achiziţia nu ar fi fost divizată (excepție constituie produsele sezoniere, mai exact: alimentare și biletele de călătorie cu avionul).

Analizarea dării de seamă cu privire la monitorizarea contractelor de achiziție publică

Includem într-un tabel informațiile despre toate achizițiile publice desfășurate, conform următorului model:

Observații

Verificăm dacă agenții economici care au câștigat contracte de achiziții publice au conexiuni directe sau indirecte la angajații administrației publice locale sau consilierii locali pentru achiziții din cadrul APL-ului monitorizat (utilizăm platformele persoanelor juridice în Republica Moldova: idno.md; infodebit.md; infobase.md etc), căutăm informațiile despre fondatorii și administratorii companiilor, inclusiv foștii, verificăm dacă la adresele juridice respective nu sunt conectate alte companii conexe membrilor grupului de lucru pentru achiziții publice etc.

Ulterior prin intermediul portalului declarațiilor de avere și interese personale de pe site-ul Autorității Naționale de Integritate –  www.ani.md, identificăm lista operatorilor economici în care membrii grupului dețin cote-părți/acțiuni în capitalul social, suprapunând cu lista agenților economici care au contractat contracte de achiziții publice, pentru a identifica potențiale conflicte de interese.

Examinăm procedurile de achiziții publice contestate la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC)

Accesăm site-ul ANSC-ului – www.ansc.md.  Selectăm compartimentul „Contestații” – „Decizii” – și perioada pentru care facem monitorizarea. În filtrul de căutare, căutăm deciziile ANSC-ului după autoritatea contractantă. Prin urmare analizăm contestațiile depuse la ANSC și identificăm deciziile de atribuire a contractelor care au fost anulate ANSC. Expunem faptele pretins ilegale identificate de ANSC în baza cărora a fost anulată procedura de achiziție publică în raportul de monitorizare.

 Concluzii și recomandări

Facem succinte concluzii privitor la transparența și corectitudinea efectuării procedurilor de achiziții publice de către autoritatea contractantă monitorizată și venim cu anumite recomandări de îmbunătățire a procesului de achiziții publice de către autoritatea în cauză (vom ține cont inclusiv de încălcările depistate de ANSC în caz că sunt proceduri anulate de această autoritate).

Raport de monitorizare a achizițiilor publice ale primăriei Rezina, 2020

Acronime:

AAP – Agenția Achiziții Publice
AC – Autoritate Contractantă
COP –Cerere de Oferte de Prețuri
CVM – Contracte de Valoare Mică
LP – Licitație Publică
RSAP – Registrul de Stat al Achizițiilor Publice
ANSC – Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor
BAP – Buletinul Achizițiilor publice
ÎM – Întreprinderea Municipală
ONG – Organizație Neguvernamentală

Informație despre Autoritatea Publică Locală monitorizată

În acest studiu vom monitoriza achizițiile publice efectuate de către Primăria or. Rezina pentru anul 2020. Conform planului de achiziții publicat pe site-ul Primăriei Rezina[1], în anul 2020 aceasta a desfășurat achiziții publice în valoare de peste 17 milioane de lei.

Pentru a monitoriza procesul de achiziții publice, în conformitate cu Legea nr. 982/2000 privind accesul la informație, a fost solicitat de la Primăria Rezina următoarele acte: Planul de achiziție pentru anul 2020; Darea de seamă privind realizarea achizițiilor publice de valoare mică pentru anul 2020; Raportul cu privire la monitorizarea contractelor de achiziție publică pentru anul 2020.

De asemenea au fost utilizate următoarele surse de informații deschise în procesul de monitorizare a achizițiilor publice:

[1] http://primaria-rezina.md/wp-content/uploads/sites/19/2020/01/Planul-de-achizitie-pentru-anul-2020.pdf

Constatări privind transparența

Examinând transparența și publicarea informației cu privire la desfășurarea achizițiilor publice pentru anul 2020 a orașului Rezina, conchidem că toată informația este plasată pe pagina web a Primăriei http://primaria-rezina.md/, după cum urmează:

  1. http://primaria-rezina.md/wp-content/uploads/sites/19/2020/01/Planul-de-achizitie-pentru-anul-2020.pdf
  2. http://primaria-rezina.md/wp-content/uploads/sites/19/2021/01/Darea-de-seama-Privind-realizarea-achizitiilor-publice-de-valoarea-mica-pentru-anul-2020.pdf
  3. http://primaria-rezina.md/wp-content/uploads/sites/19/2021/01/Raport-cu-privire-la-monitorizare-a-contractelor-de-achizitie-publica-la-situatia-din-31.12.2020-1-rotated.pdf

Tipurile de achiziții publice în funcție de mărimea contractului – contract de valoare mică, cererea ofertelor, licitație

În darea de seamă și în raportul cu privire la monitorizarea contractelor de achiziții publice de valoare mică (de până la 200.000 MDL pentru bunuri și servicii; până la 250.000 MDL pentru efectuarea lucrărilor) sunt 66 de contracte. Aici observăm mai multe situații în carea aceleiași agenți economici au contractat mai multe contracte, în unele din ele prestând servicii sau livrând bunuri similare. Legea privind achizițiile publice interzice autorității contractante să divizeze achiziţia prin încheierea de contracte de achiziții publice separate în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie publică decât procedura care ar fi fost utilizată în conformitate cu legea în cazul în care achiziţia nu ar fi fost divizată. Excepţie fiind achiziţia de bunuri şi servicii sezoniere (produsele alimentare și biletele de călătorie cu avionul). Prin urmare vom încerca să analizăm dacă comasarea acestor proceduri de achiziții publice ar fi dus la faptul ca pragul să presupună aplicarea unei alte proceduri de achiziţie publică decât procedura care a fost utilizată. Agenții economici care au câștigat mai mult de 1 contract de valoare mică sunt:

  • A. „Moldtelecom” (2 contracte) – 73.990,95 MDL;
  • Î.I. „Vizitiu Serghei” (3 contracte) – 179.420,00 MDL;
  • Î.M. „Servicii Comunal-Locative” (3 contracte) – 284.193,34 MDL;
  • Î.I. „Donduc Vladimir” (2 contracte) – 50.034 MDL;
  • C. „Todcrisan” SRL (5 contracte) – 490.265,3 MDL;
  • R.L. „Tiramisa” (2 contracte) – 187.193,26 MDL.

Din cazurile sus enunțate, doar în 2 cazuri, suma cumulativă a contractelor ar fi putut aplica altă procedură de achiziţie publică, este cazul Î.M. „Servicii Comunal-Locative” și S.C. „Todcrisan” SRL. Vom analiza fiecare caz în parte.

Î.M. „Servicii Comunal-Locative” a semnat 3 contracte în valoare totală de – 284.193,34 MDL, după cum urmează: 1) transportarea deșeurilor menajere solide în valoare de 49.000 MDL; 2) renovarea iluminatului public stradal în valoare de 214.613,38 MDL; 3) transportarea lemnelor în valoare de 20.579,96 MDL. Serviciile prestate sunt diferite, prin urmare acestea nu puteau fi comasate într-o singură procedură de achiziție publică, în acest caz nefiind depistate careva încălcări.

S.C. „Todcrisan” SRL a semnat 5 contracte în valoare totală de 490.265,3 MDL, după cum urmează: 1) comercializarea materialelor de gospodărie în valoare de 221.480,3 MDL (contractelor de achiziții publice de valoare mică sunt pînă la 200.000 MDL pentru bunuri și servicii); 2) comercializarea materialelor de construcție în valoare de 182.054 MDL; 3) comercializarea materialelor de construcție și reparație în valoare de 31.922 MDL; 4) comercializarea materialelor de construcție în valoare de 35.232 MDL; 5) comercializarea materialelor pentru reparație în valoare de 19.577 MDL.

Aici identificăm cel puțin 2 situații de conflict: 1) contractul de achiziție n. 034 din 06.03.2020 pentru comercializarea materialelor de gospodărie în valoare de 221.480,3 MDL a depășit plafonul de 200.000 MDL pentru bunuri și servicii prevăzut pentru achizițiile de valoare mică, în acest caz urmând să fie organizată cerere de ofertă; 2) conform informației de pe platforma www.idno.md aflăm că S.C. „Todcrisan” SRL comercializează materiale de construcție, iar contractele divizate au ca obiect de procurare – materiale de construcție fiind denumite în mod diferit: materiale de construcție; materiale pentru reparație; materiale de gospodărie și reparative; materiale de gospodărie. Prin urmare conchidem că cele 5 contracte în sumă de 490.265,3 MDL puteau fi comasate într-un singur contract fiind aplicată procedura cerere de ofertă, ci nu 5 contracte de valoare mică.

Darea de seamă cu privire la monitorizarea contractelor de achiziție publică (situația la 31.12.2020):

Grupul de lucru pentru achiziții

Observații

  1. Din informația sus relatată, observăm că unul din antreprenori care a obținut 3 contracte de valoare mică, încheiate direct de către autoritatea contractantă cu operatorul economic are numele de familie identic cu al unui membru al grupului de lucru pentru achiziții în primăria or Rezina, și anume Î.I. „Vizitiu Serghei” care a obținut 3 contracte în valoare totală de – 180 420,00 MDL și secretara grupului de lucru – Valentina Vizitiu.
    Am contactat-o pe doamna Valentina Vizitiu și am întrebat-o dacă aceasta se află în relație de rudenie cu Serghei Vizitiu. Ultima a confirmat că Serghei Vizitiu este fiul dumneaei, însă nu vede nici o problemă, datorită faptului că sunt contracte de valoare mică și Serghei Vizitiu ar conlucra de mai mulți ani cu Primăria or. Rezina.
    Însă, conform art. 12 alin. (2) din Legea nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale, această situație poate fi calificată drept conflict de interese potenţial, care reprezintă situația în care interesele personale ale subiectului declarării ar putea conduce la apariția unui conflict de interese real şi care trebuie declarat în condițiile legii, iar conducătorul ierarhic superior trebuie să acorde consultanță privind evitarea survenirii unui conflict real ca efect al celui potențial. Din discuția cu Valentina Vizitiu reiese că acesta nu a fost declarat corespunzător, fapt care constituie o abatere care ar putut fi dus la apariția unui conflict de interese real.
  2. Verificăm declarațiile de avere și interese personale ale membrilor grupului de lucru pentru achiziții, pentru a identifica lista operatorilor economici în care membrii grupului dețin cote-părți/acțiuni în capitalul social, suprapunând cu lista agenților economici care au contractat contracte de achiziții publice, pentru a identifica potențiale conflicte de interese:

    Nici unul din cei 3 operatori economici nu a contractat contracte de achiziții publice în cadrul primăriei or. Rezina în anul 2020.

  3. În cadrul verificării operatorilor economici care au contractat contracte de achiziții publice, am observat că avem 2 cazuri când aceleași persoane fizice le-au contractat sub umbrela diferitor operatori economici:
    – Mihai Moșcovici a obținut un contract de achiziție publică în valoare de 17 420,00 MDL în calitate de administrator al companiei SRL „MGM” și un alt contract în valoare de 16 080,50 MDL în calitate de administrator al companiei SRL „Tebas”;
    – Ion Platon a fost contractat în calitate de persoană fizică fiind responsabil tehnic pentru lucrările de reparație capitală la grădinița nr.6 fiind remunerat cu  10 712,00 MDL, totodată SRL-ul acestuia – SRL „Becad” a obținut 2 contracte în valoare totală de 598 438,57 MDL. Întrucât în ambele cazuri au fost prestate diverse servicii sub umbrela diferitor operatori economici, nu s-a depistat careva nereguli la acest capitol.

Examinarea procedurilor de achiziții publice contestate la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC)

Conform art. 82 alin. (1) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, orice persoană care are sau a avut un interes în obținerea unui contract de achiziție publică și care consideră că în cadrul procedurilor de achiziţie publică un act al autorităţii contractante a vătămat un drept al său recunoscut de lege, în urma cărui fapt a suportat sau poate suporta prejudicii, este în drept să conteste actul respectiv.

Prin urmare vom examina câte proceduri de achiziții publice din anul 2020 efectuate de către Primăria or. Rezina au fost contestate la ANSC, și dacă ANSc a depistat careva nereguli și a anulat aceste achiziții.

Accesăm site-ul ANSC-ului – www.ansc.md.  Selectăm – Contestații – Decizii – 2020. În filtrul de căutare, căutăm deciziile ANSC-ului după autoritatea contractantă – Primăria or. Rezina. Astfel, identificăm 2 contestații depuse în 2020, pentru achizițiile publice efectuate de către Primăria or. Rezina, de către operatorii economici: SRL „Bioenerg Construct” și SRL „Cadom-Gaz”.

Analizând deciziile ANSC pe aceste cazuri, în ambele situații s-a decis anularea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, constatând că Primăria or. Rezina a admis mai multe ilegalități, astfel obligând Primăria or. Rezina, ca măsură de remediere, în termen de până la 7 zile să reevalueze ofertele primite în cadrul procedurilor de achiziții publice menționate.

Decizia nr. 1

Decizia nr. 2

Concluzii și recomandări

În urma monitorizării procesului de achiziții publice a Primăriei or. Rezina pentru anul 2020, s-a conchis că Primăria activează în regim transparent, publică pe site Planurile de achiziții, Dările de seamă privind achizițiile de valoare mică, Raporturile cu privire la monitorizarea contractelor de achiziții publice. De asemenea atât pe pagina web a primăriei cât și pe pagina primăriei pe rețelele sociale (www.facebook.com) sunt publicate periodic anunțurile de intenție de a efectua achiziții publice sau propuneri de participare a societății civile la procesul decizional.

Totodată, au fost depistate anumite abateri de la procedurile legale de achiziții publice, după cum urmează:

  • divizarea achiziţiei publice prin încheierea de contracte de achiziții publice separate în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie publică decât procedura care ar fi fost utilizată în conformitate cu legea în cazul în care achiziţia nu ar fi fost divizată;
  • utilizarea procedurii de valoare mică cu depășirea plafonului, pentru care legea prevede aplicarea procedurii de cerere de ofertă;
  • admiterea conflictului de interese, când 3 contracte de valoare mică au fost atribuite unui operator economic, a cărui membru de familie făcea parte din grupul de lucru pentru achiziții în primăria or. Rezina, fără a declara conflictul de interes potenţial, care reprezintă situația în care interesele personale ale subiectului declarării ar putea conduce la apariția unui conflict de interese real şi care trebuie declarat în condițiile legii, iar conducătorul ierarhic superior trebuie să acorde consultanță privind evitarea survenirii unui conflict real ca efect al celui potențial;
  • anularea a 2 proceduri de achiziții publice de către Agenția Națională de Soluționare a Contestațiilor, fiind depistate un șir de încălcări la desfășurarea procedurii de achiziție publică.

În acest sens se recomandă autorității contractante

  • să evalueze din start bunurile și serviciile care urmează a fi contractate pentru anul viitor și de a aplica din start procedura de achiziție corespunzătoare efectuând o singură procedură de achiziție, după caz împărțind ulterior livrarea bunurilor pe loturi sau prestarea serviciilor sau a lucrărilor pe etape;
  • să aplice corect procedurile de achiziție publică în conformitate cu plafoanele stabilite de art. 2 a Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice;
  • să evite conflictele de interese potențiale și reale, și raportarea imediată conducătorului ierarhic superior în caz de apariție a acestora;
  • să studieze minuțios deciziile ANSC prin care au fost anulate procedurile de achiziție publică și excluderea pe viitor abaterilor comise pentru a nu prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici și interesele publice.

Cursul de monitorizare a achizițiilor publice a fost elaborat de Asociația Obștească ”Comunități Active pentru Democrație Participativă”, în cadrul proiectului „Universitatea Populară a Cetățenilor Activi”, finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Leave a Reply

1 Comment

  • Rotaru Tamara

    Cum să iau legătura cu Dvs..?!!
    Sunt consilier local, independent..
    M-am lovit cu o situație chiar la acest subiect..
    Am observat încălcări