Bugetul unei localități nu este doar despre venituri și cheltuieli, ci arată care sunt prioritățile administrației și care este planul de acțiuni pentru anul respectiv. La elaborarea acestuia, trebuie implicate organizațiile neguvernamentale, experți, grupuri de profesioniști și de interes, și cetățeni. Totuși, mai rar primăriile sunt gata să expună acest document consultărilor publice veridice, iar, alteori, dacă și sunt dispuse să facă asta, cetățenii sunt mai reticenți. 

Pe data de 19 și 20 iunie, în cadrul proiectului Universitatea Populară a Cetățenilor Activi, AO CADP a reunit aleși locali, funcționari publici și cetățeni pentru a discuta care este procesul bugetar local. Participanții au aflat despre cadrul legal care reglementează procesul bugetar, despre tipurile de venit din care este format bugetul local, despre etapele procesului bugetar, despre implicarea cetățenilor în procesul bugetar, despre modul de organizare a unei consultații publice cu privire la buget. 

Ce spune legea despre procesul bugetar 

Pentru a înțelege procesul bugetar local trebuie să citim Legea privind finanțele publice locale, Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, Legea privind administrația publică locală și Codul fiscal.

Bugetul local este format din:

• Venituri proprii formate din impozitele și taxele locale. Taxele locale sunt desfășurate în Codul Fiscal. 

• Defalcări de la impozitul pe venit al persoanelor fizice. Cuantumul defalcărilor pentru sate, comune și orașe constituie 100 % din volumul colectat din UAT și 50% pentru orașele și municipiile care sunt și reședință de raion. 

• Defalcări de la veniturile generale de stat. 

• Transferuri cu destinație specială. De multe ori, direcționate pentru servicii sociale, ajutor pentru persoanele vulnerabile, educație etc. 

• Transferuri cu destinație generală. 

• Venituri colectate din granturi.

 Reprezentanții administrației publice locale, participanți la instruire, au salutat modificările legislative recente care permit ca 100% din impozitul pe venit să rămână în localitate. Sumele nu sunt substanțiale, dar oricum sunt un pas spre mai multă sustenabilitate financiară. 

Ciclul procesul bugetar este alcătuit din 6 etape: 

1. Elaborarea proiectului de buget de către primar și subdiviziunea financiară; 
2. Prezentarea proiectului de buget și a notei informative către consiliul local până pe 1 noiembrie;
3. Examinarea și adoptarea bugetului în două lecturi până pe 10 decembrie;
4. Corelarea bugetului cu legea bugetară anuală în cel mult 30 de zile de la adoptarea bugetului;
5. Executarea bugetului;
6. Raportarea și controlul bugetar. 

Deși subdiviziunea financiară sună ca o instituție impunătoare, realitatea confirmată de participanții la instruire ne arată că în realitate această subdiviziune este alcătuită dintr-o singură persoană sau o persoană și jumătate, cum a fost cazul unui sat. 

Implicarea cetățenilor în procesul bugetar local
Atât legea privind administrația publică locală, cât și cea privind transparența în procesul decizional stipulează că autoritățile sunt obligate să consulte cu cetățenii proiectele care pot avea un impact social, economic sau de mediu. Proiectul de buget local este unul din cele mai importante asemenea documente. Și legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, în art. 12, prevede că actele normative în domeniul finanţelor publice se supun consultării publice. Totodată, art. 3 din Legea privind administrația publică locală legiferează că unul din principiile de bază ale administrației publice locale este consultarea cetățenilor în probleme locale de interes deosebit. Or, modul în care sunt cheltuiți banii publici este o problemă locală de interes deosebit. Și art. 17 alin. (3)  din Legea privind administrația publică locală prevede dreptul cetățenilor de a de a avea acces la informaţiile privind bugetul localităţii şi modul de utilizare a resurselor bugetare. 

Legea privind transparența în procesul decizional prevede etapele unei consultări publice:

a) informarea publicului
b) punerea la dispoziţia a proiectului de decizie şi a materialelor aferente acestuia, cu 15 zile lucrătoare înainte de data consultărilor;
c) consultarea cetăţenilor;
d) examinarea recomandărilor cetăţenilor și publicarea tabelului divergențelor;
e) informarea publicului referitor la deciziile adoptate.

Totuși, administrația publică locală poate consulta bugetul și înainte de a prezenta primul proiect, până la 1 noiembrie. Un exemplu este satul Dănceni, în care Primăria consultă prin chestionare inclusiv prioritățile care ar trebui incluse în buget. 

La moment, puțini cetățeni participă la consultările legate de buget, iar una din cauze este formatul dificil de prezentare a informației. Pentru a încuraja locuitorii să își exprime părerea, primăriile trebuie să explice în termeni simpli și pe scurt prevederile generale, ulterior să gândească diferite formate atât de a invita oamenii la discuții (postere, fluturași, din ușă în ușă), cât și petrecerea discuțiilor propriu-zise (consultări publice, discuții în mahalele etc.). În acest sens, ong-urile, activiștii sau organizatorii comunitari pot contribui la informare. 

Cetățenii din localități au menționat că nu participă la consultările publice. Pe lângă informația dificil prezentată, mai este și faptul că nu văd ca recomandările lor să fie chiar luate în seamă. Primarii prezenți au menționat că ar dori să prezinte informația cât mai simplu, dar le lipsesc abilitățile digitale necesare – majoritatea localităților participante nu aveau o pagină web oficială, decât orașul Rezina. 

În cazul participanților din raionul Șoldănești o problemă a fost lipsa de implicare a consilierilor locali în acest proces. Astfel, funcționarii publici și primarul sunt cei responsabili în fața cetățenilor. Această absență de fapt este tipică multor localități, când aleșii locali sunt scutiți de a răspunde în fața locuitorilor. 

De ce este autoritățile trebuie să consulte bugetul și cetățenii să se implice ?

În primul rând este obligația legislativă a autorităților să facă acest proces cât mai transparent. Totodată, prin acest proces, aleșii înțeleg care sunt necesitățile celor care îi votează și pentru care lucrează.  Pot îmbunătăți propunerile, prin participarea unor grupuri diverse, cu cunoștințe și abilități care pot completa propunerea existentă. Pentru a obține un anumit consens sau compromis, în cazul în care se alocă bani pentru un proiect, în detrimentul altuia. Autoritățile astfel au timp să explice de ce au ales această prioritate și pot ajunge la un compromis de a efectua alte lucrări în bugetul următor sau, eventual, pot aloca resurse mici și de această dată. Și, nu în ultimul rând, pentru a promova persoanele care au inițiat proiectul de decizie și autoritatea publică locală în general. Multe lucruri trec neobservate pentru că nu se comunică despre acestea. 

Cetățenii trebuie să se implice:

• Pentru a se implica și a spune care sunt problemele, prioritățile, necesitățile;
• Pentru a se informa;
• Pentru a ști cum sunt cheltuiți banii publici;
• Pentru a monitoriza ce fac autoritățile;
• Pentru a face coaliție cu alți cetățeni;
• Pentru a căpăta experiență și a iniția, la rândul lor, propuneri consultate cu autoritățile.

Participanții la instruiri s-au arătat deschiși spre acest exercițiu de consultări publice în general, deși mulți nu știau de existența legii privind transparența în procesul decizional. Un primar de mai mult timp face chestionări în localitate pentru a identifica prioritățile. Totuși, primăriile menționează despre lipsa de resurse umane și de timp, iar cetățenii despre faptul că oricum totul este în zadar. Un rezultat al discuțiilor a fost ca autoritățile să comunice cu cetățenii activi pentru a organiza împreună astfel de evenimente.

Bugetul civil/participativ

Bugetarea participativă (BP) este un proces prin care cetățenii decid cum este cheltuită o anumită parte din bugetul public. Poate avea denumiri diferite: buget participativ, buget civil (cum este în mun. Chișinău), bugetul cetățenilor (în mai multe state din Africa). 

Acest exercițiu democratic este important pentru că:

1) Implică cetățenii în gestionarea fondurilor publice. Multe dintre țările lumii au carențe la transparența bugetară, iar cetățenii se simt înstrăinați de acest proces complicat. Prin procesul de bugetare participativă, cetățenii pot învăța cum funcționează procesele financiare din Primării și să redirecționeze anumite resurse publice pentru prioritățile lor. 

2) Este o mică școală de democrație. Cetățenii însușesc o serie de cunoștințe și abilități. Cum funcționează finanțarea proiectelor, cum funcționează administrația publică locală, cum să planifice un proiect comunitar, cum să mobilizeze cetățenii, cum să promoveze ideea lor etc.

3) Ajută la identificarea priorităților reale sau la încurajarea apariției unor priorități ignorate. BP poate fi un sondaj de opinie, prin care se identifică probleme care altminteri nu apar pe agenda publică, iar grupurile subreprezentate de aleșii locali pot avea un cuvânt de spus.  

4) Încurajează transparența și responsabilitatea autorităților publice. Odată ce cetățenii înțeleg cum funcționează procesul decizional, cum să-și facă vocea auzită și să găsească susținători, pot pune presiunea necesară pe autorități.

În cadrul instruiri am aflat că la Rezina se testează bugetul civil, deși încă nu este foarte bine promovat și înțeles de locuitori. În același timp, atât autoritățile publice locale au nevoie de asistență în elaborarea regulamentelor, cât și locuitorii în promovarea ideilor lor. 

Concluzie. 

Deseori, frustrările dintre locuitori și autorități sunt mai degrabă din cauza lipsei de comunicare, decât netransparență. Primăriile din localități trebuie să presteze o multitudine de servicii, dar au resurse de bani și umane mici. În procesele de consultări publice pe o varietate de subiecte, dar mai ales elaborarea bugetului, cetățenii pot veni în ajutor pentru a asigura o participare publică cât mai largă. Există și unii aleși locali care nu dețin cunoștințele necesare despre funcționarea APL, procesul de elaborare al bugetului și de consultări publice. Locuitorii, prin solicitarea organizării audierilor publice, prin solicitarea de informație sau scriere de petiții, pot genera mici schimbări. 

Autoare: Vlada Ciobanu

Instruirea ”Procesul Bugetar Local” a fost organizată de Asociația Obștească ”Comunități Active pentru Democrație Participativă”, în cadrul proiectului „Universitatea Populară a Cetățenilor Activi”, finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).